De ce Homer Simpson?

Tocmai am citit un articol cum că s-a descoperit unde se află gena prostiei la om și că prin dezactivarea ei, vom deveni mult mai capabili să memorăm tot felul de lucruri. Gena a fost denumită Homer Simpson. Americanii ăștia... cum le știu ei pe toate și le descoperă pe toate ca niște oameni mari. S-o fi gândit cineva că gena aia e pusă acolo cu un rost? Și culmea prostiei lor este egalitatea pe care o pun ei între om și șoareci, micile animăluțe pe care au făcut ei experimente, că cică numai noi și ei am beneficia de aportul acestei noi descoperiri. Parcă am fi în romanul lui Steinbeck, Șoareci și oameni. Rău am ajuns... serios vorbind acum. Dar să nu credeți că am ceva împotriva științei, departe de mine acest gând. Principala mea problemă este denumirea. De ce au numit-o Homer Simpson? De ce nu au numit-o Băsescu, Boc, Udrea, Berceanu? Sau ăștia sunt băieții deștepți... uitasem, că de, iertați domniile voastre, nu prea mai am legături cu țara și mai uită omul. Oricum, săracul Homer, personaj reprezentativ pentru cultura americană, nu a greșit cu nimic să i se atribuie o genă atât de infamă. Dacă se poate, domnilor scientologi sau ce sunteți voi ăștia pe acolo prin America și care vreți ca omul să fie un fel de robot, să știe de toate și să-i dați acolo șase sute de lei și, mai nou, încă cinci zile de concediu fără plată, fiți voi primii care vă dezactivați toate genele prostiei voastre și vă rog frumos să-l lăsați pe bietul Homer în pace că el nu are cum să se apere și tocmai de aceea fac apel la cei care putem, hai să-l apărăm noi pe Homer Simpson. Vă mulțumesc.

Păreri cu și despre...

A dat Dumnezeu să avem, în sfârșit, Internet. Tocmai de aceea mă gândeam să vă mai împărtășesc câteva păreri referitoare la noua și minunata țară în care mă aflu. Deosebirile între România și Irlanda sunt imense, nu are rost să discutăm, dar sunt câteva care m-au impresionat într-un mod foarte plăcut.

www.nytimes.com

În primul rând, sportul. Tot românul se pricepe la fotbal și la politică, după cum ni s-a transmis prin viu grai de către moșii și strămoșii noștri. Aici, în schimb, nu am văzut jucându-se fotbal, ci hurling, un sport foarte interesant, o combinație între fotbal, rugby, baseball și multe altele. Dacă la noi îți este teamă să mergi pe stadion cu copil mic sau cu soție, aici când joacă echipa locală, pe lângă faptul că tot orașul este îmbrăcat în alb și roșu, culorile clubului, cu mic cu mare se duc la stadion să urmărească un meci de hurling. În România va mai curge multă apă pe Dunăre până ce nu îți va mai fi frică să mergi pe un stadion sau, și mai bine, să mergi la meci nu ca să te bați, ci chiar să-ți încurajezi favoriții.

O altă problemă pe care am mai adus-o în discuție este cea a opulenței. Aici am văzut foarte puține mașini cu adevărat scumpe, gipane de sute de mii de euro și mașini de sute de cai nu prea sunt, deși, cum am mai spus, oamenii ăștia au foarte mulți bani în comparație cu românașii noștri. Locuiesc în case cu un grad de bun gust pe care rar îl vezi în țara lui Băsescu și ai lui. Chiar am avut norocul să ajung să văd  casă a unor domni ce au în conturi milioane de euro. Dacă ați știi cât de simple și cât de minunate sunt, ați zice că ăia, la noi, ar fi doar niște terchea-berchea ce nu au bani nici de apă plată. Aici nu se va construi niciodată după cum vrea țața Leana din Cucuieții din deal sau nea` Ion, care a delapidat niște bani și face ce vrea și cum vrea. Nu faci cum ți se spune și cum trebuie, nu faci deloc. Cred că regula asta ar trebui implementată și la noi ca să nu mai vedem monștrii aceia cu 50 de camere lângă unii cu 40 de camere ale vecinului, că de, să moară dușmanii și dușmancele că eu mă descurc mai bine și am mai mult ca el, sărăntocul naibii...

Iar în ceea ce privește oamenii, mi s-au părut la locul lor, calmi, liniștiți, fără bătăi prea mari de cap. Nu ca la noi, că ies în stradă să-și ceară drepturile salariale că nu le mai ajunge să-și plătească datoriile la bănci, care, fără supărare, nu i-a pus nimeni să și le facă. N-au învățat nimic de la Slavici, Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar mai sunt și ceilalți care chiar trăiesc la limita subzistenței. Mare păcat să-și bată așa joc de oameni. Și-a mai bătut unul joc și acum ne face cu mâna din cer... Eu mă bucur enorm că am avut ocazia să plec și să văd cum e în altă țară. Dacă puteți, plecați și voi, nu stați să-i plătiți datoriile lui Băsescu.

Hello everybody!

Oliver Plunkett Street

Am ajuns cu bine în Irlanda și m-am gândit să vă împărtășesc câteva păreri și primele impresii despre noua țară în care sper să stau cât mai mult cu putință. Dar să încep cu începutul. La Otopeni la aeroport nu am scăpat de privilegiul de a-i întâlni pe celebrul cântăreț Jean de la Craiova, care împreună cu ceata lui de cântăreți tuciurii pleca pe la vreun concert prin țările calde și pe Meme Stoica, fostul șef de la Unirea Urziceni. Am zis că aceste semne trebuie să fie de bun augur. A urmat prima experiență cu avionul. Extraordinaaaar!!! Când a accelerat să-și ia zborul, sentimentul a fost superb. Efectiv te bagă cu totul în scaun,  iar când vezi  că te ridici de la sol, îți transmite un sentiment foarte ciudat și nou totodată. În fine, am văzut de sus cam cât de mici suntem în realitate și cam cât de mari ne credem de fapt. De acolo totul este infim de mic. Am văzut o diferență clară între Est și Vest. În Europa de Est totul este întunecat, iar în cea de Vest se văd toate de sus foarte luminat, parcă sunt niște parcele de teren aprinse ici colo câte un peticel.
Ce mi-a plăcut foarte mult când am ajuns a fost lipsa opulenței tipice românilor. În două zile nu am văzut decât câteva jeep-uri și doar vreo 10 mașini care să depășească 35.000 de euro. Casele sunt în majoritatea lor albe, simple și de foarte mult bun gust, nu ca la noi, fiecare să aibă o casă mare, de neam prost, cu o gălăgie de camere și pe care o va termina în vreo 50 de ani. Simplitatea lor, deși au foarte mulți bani (salariul minim pe economie se ridică undeva la vreo 1460 de euro), mi s-a părut foarte bine gândită. Singurul lor defect este alcoolul. Sunt cam dependenți de lichide ce conțin alcool în cantități cât mai mari.
Cu alte păreri, data viitoare când voi mai avea acces la Internet. Să auzim de bine!