Astăzi au început la NEXT reducerile de iarnă, reduceri între 50% și vreo 65%. Mai sunt unele în timpul verii, dar nu sunt la fel de importante. A trebuit să merg la serviciu de la 5 dimineața... adică să fiu acolo la 5 fără un sfert, ca să fiu mai explicit. După ce am avut privilegiul și bucuria nespusă de a merge prin ploaie (noooooot), am aflat de la managerul magazinului că e cea mai importantă zi din an și că dacă de obicei într-o sâmbătă obișnuită se fac cam 40.000 de euro, targetul pentru ziua de azi fu de nu mai mult nici mai puțin de 310.000 de euro. O sumă modică ar spune vreun personaj cu mulți bani, dar serios acum, 300 de mii într-o singură zi la un singur magazin? Mie mi se părea enorm de mult. Lumea aștepta în fața magazinului cu mult înaintea mea. Să tot fi fost vreo 100 de persoane sau mai multe, care s-au aliniat frumos în șir spre a aștepta cumințele deschiderea oficială. Nici nu m-am dezmeticit bine și au intrat termitele. Singura diferență între irlandezi (polonezi, taiwanezi, indieni și ce alte nații or mai fi fost) și americani a fost faptul că nu apucau ca netoții tot și după aceea făceau schimb, ei mai întâi se uitau ce iau și abia apoi puneau în plase. În rest, identic, fiecare să ia mai mult decât vecinul. Dacă până în momentul ăsta îmi făcusem o părere bună despre bunul lor simț, să ferească sfântul ziua de sale, acum parcă o iau razna, nimeni nu-și mai cere scuze dacă îl îmbrâncește pe celălalt, dacă îl calcă pe picior sau dacă îl mai înghiontește așa puțin, sau dacă îi ia vecinului haina pe care acesta o vroia. Vai de ea lăcomie. Înțeleg că sunt chilipiruri pentru ei, înțeleg că fenomenul cumpărăturilor a scăzut față de anul precedent, dar ce nu înțeleg este de unde scot ei resurse să se transforme brusc în astfel de animale bipede. Cel mai funny episod a fost cel în care o pasionată de shopping avea trei plase ce abia le ducea, burdușite cu haine de tot felul, plase pe care le trăgea că nu mai putea să le care, după ce și-a adus aminte că uitase să cumpere niște papuci de casă, a lăsat plasele la rând să stea cumințele și ele, când s-a întors cu papuceii, dispăruseră. A venit în spate extrem de disperată, a început să se crizeze că unde sunt plasele ei și a început să plângă. Am vrut să-i spun: dacă nu te dai cu fundul de pământ, tot degeaba. Până la urmă le-a găsit și am văzut-o plecând foarte fericită de la casa de marcat de parcă nu le plătise... sau i le-o fi dat cineva pe degeaba? Nu cred că sunt atât de darnici șefii de la magazin.
Pun poze cu unul din modelele de tricouri pe care ni le-au dat. La început m-a amuzat mesajul, dar după șapte ore jumate de stat în nebunia aia, nu prea îmi vine să mai râd. La sfârșitul zilei s-au încasat, cred, peste 310.000 de euro. Dacă în alte magazine cam bătea alizeul, la NEXT era nenorocireeee, a fost plin de dimineață până seara. Au lăsat irlandezii (deși am auzit mai multă poloneză decât engleză) sute și mii de euro fără să aibă apăsări prea mari că la anul poate îi va păli și pe ei criza asta economică. Cea mai mare sumă plătită de cineva pentru haine, de care am auzit personal, a fost de 1.483 de euro...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu